Editura pentru Literatură Feministă

Misiunea noastră principală este publicarea și promovarea literaturii feministe.

Feminismul nostru este intersecțional, antirasist și anticapitalist.

Ne propunem:

  • Să încurajăm femeile și persoanele queer să scrie în moduri asumat politice, despre experiențele lor și despre viziunea lor asupra lumii.
  • Să susținem o literatură care ajută la înțelegerea și deconstruirea sistemelor de opresiune, la procesarea emoțională a experiențelor marginale, la imaginarea posibilităților eliberatoare.
  • Să susținem o literatură care dezvăluie experiențe si subiectivități create la intersecția mai multor sisteme de opresiune.
  • Să susținem o literatură accesibilă pentru cât mai multe categorii de femei, dar și experimentele, imitațiile, „copiatul”, transgresarea permanentă a limitelor și a tabuurilor impuse de literatura dominantă.
  • Să contribuim la crearea unei scene literare alternative, revoluționare, asumat politice, care lucrează cu expresia literară în scopuri eliberatoare.

Ne propunem să facem loc pentru autoreprezentare în literatura contemporană autohtonă, una în care persoanele care fac parte din grupuri supuse constant unor procese de marginalizare și subalternizare au puține șanse de acces la profesia de scriitoare/scriitor.

Alte obiective:

  • Recunoașterea textelor hibride și fragmentare, a textelor de tip colaj, a rescrierilor, drept valide și potențial valoroase.
  • Încurajarea încălcării tuturor regulilor esteticii dominante – dacă se face în scopuri emancipatoare.
  • Recuperarea nu atât a scriitoarelor din trecut, ci a istoriilor femeilor – rescrise din puncte de vedere conștient queer/feministe, anticapitaliste, antirasiste.

Editura pentru Literatură Feministă își propune să contribuie la căutarea unor noi forme, eliberatoare, de expresie artistică literară.

Cărțile noastre pot fi descărcate gratuit.

Click pe imagine pentru download gratuit

Editura pentru Literatură Feministă găzduiește antolozina Adăposturi, de Cenaclul X, apărută în 2021 la editura frACTalia, cu sprijinul MozaiQ și Centrul Donatorilor Bruxelles.

Volumul conține texte de (în ordinea non-ierarhică a apariției în carte): Andrei Gabriel Nicolae, Nóra Ugron, Victor Horațiu Troșan (v.h.t.), Maria Martelli, Raluca Tărtăreanu, Mara Cioroianu, Sașa Zare, Oana Ciobanu, Maia Șerbănescu, Ada Eliane, Flavius Sindie, Ileana Negrea, andy.andreea, Ioana Bălănescu, Yigru Zeltil, Mișa Dragomir, bianca ela, Cerneală Înaltă, Oana Ungureanu, Micaela de Carrera, Miruna Andreea Icleanu, Silvia Enache, Eduard Lucian, Anca Gusti
Grafică: Alex Horghidan
Copertă: Nóra Ugron
Corectură: Mișa Dragomir, Iulia Militaru, Ileana Negrea
Tehnoredactare: Felicia Rusu

Textele din acest volum le aparțin câtorva din membrx Cenaclului X, înființat în primăvara anului 2021. Această colecție de poezie și proză încearcă să creeze adăposturi pentru noi și cex asemenea nouă. Construim spații mai sigure sondând realitatea nesigură de la marginile acestei lumi neprimitoare, exploatative, capitaliste. Scrisul pentru noi este revoluționar, o formă de rezistență, o necesitate. Prin scris și lectură realizăm împreună o serie de mici adăposturi din căldura cărora încercăm să transformăm lumea, confruntând-o cu multiplele ei fețe, povestindu-i despre marile noastre probleme și micile bucurii, visând la o societate care să ne accepte așa cum suntem, performând prin scrisul nostru schimbarea, punând cuvintele în lume în chip uneori magic.

Vă invităm sub acoperișul nostru unde tot ce este monstruos și neobișnuit își găsește casă, să ne alinăm reciproc prin lectură, să citim cu voce tare, duioasă și hotărâtă aceste incantații despre și pentru noi, cex cu X-ul în nume.

Click pe imagine pentru download gratuit

Cuprins: Enigma Otiliei (comentariu de Carolina Vozian), Patul lui Procust (comentariu de Laura Sandu), Moromeții (comentariu de Tudorina Mihai), Moara cu noroc (comentariu de Tudorina Mihai), Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (comentariu de Oana Uiorean), Ion (comentariu de Oana Uiorean), Baltagul (comentariu de Laura Sandu), O scrisoare pierdută (comentariu de Mihaela Michailov)

„Când ne-am gândit să contribuim la crearea unei scene alternative literare în spațiul de limbă română, ne-am dat seama că e nevoie ca acest efort să meargă în paralel cu intervenția asupra spațiului de învățare în care au loc primele contacte cu literatura. Ne-am dat seama și am discutat despre faptul că timp de mulți ani de zile, fiecare copil vorbitor de limba română care are norocul să rămână în sistemul de învățământ, ia contact cu un fel foarte specific de a citi și de a înțelege literatura canonică. Am vorbit despre filtrul naționalist care marchează comentariile școlare, despre modurile în care se contextualizează literatura, dar și despre amprenta apăsată a unei teorii literare create în interiorul unui sistem și al unui domeniu bine osificat, rigid, conservator. Am vorbit despre efectele pe care le pot avea reverențele penibile asupra felului în care elevele și elevii se raportează la autoritate: scriitorii sunt luceferi, ceahlăi, piscuri, genii… Scriitorii și niciodată scriitoarele, pentru că ele nici nu există în programa obligatorie pentru bacalaureat. Dar chiar dacă ar exista și scriitoarele, acest tip de raportare tot ar trebui chestionat pentru că întreține și reproduce la nesfârșit o ierarhie suspectă (ca toate ierarhiile). O subordonare discursivă penibilă, pe care lumea noastră nu ar trebui să o mai suporte. Dimpotrivă, scopul nostru ar trebui să fie cel de a ne dezvolta un limbaj critic care să elimine tendința de a aduce omagii puterii.” (Laura Sandu)

Povestea ilustrată de Alex Horghidan și scrisă de Elena Aerim, urmărește aventurile Anei, Făt-Frumos, cu al său suflet de voinică și cu a sa inimă de fecior viteaz. Din poveste nu lipsesc nici clarvăzătorii Cai, nici ciufuliții Zmei – și mumele lor –, și nici frumoasa Simziana cu cosițe de aur.

Alex Horghidan s-a născut la Piatra Neamț. Pasiunea pentru desen a descoperit-o în copilărie datorită surorii mai mari. După încheierea studiilor de arhitectură de la București, Alex a lucrat o perioadă ca artistx tatuator. În prezent face scenografie pentru spectacole de teatru independent și ilustrează cărți și articole cu tematici culturale și sociale. Uneori își ilustrează fricile pentru a le domoli. Face parte din Colectiva Autonomă Macaz și din grupul feminist Dysnomia.
Instagram: 0sens


Elena Aerim a publicat articole, recenzii și proze în Gazeta de Artă Politică, fanzina Dysnomia și antologia Lumile noastre posibile (ELF, 2019). Și-ar dori să scrie povești magnetice, precum cele ale autoarelor de SF pe care le citește, Octavia Butler sau Ursula K. Le Guin, sau pline de viață dureroasă și intensă ca cele ale lui Toni Morrison. Și-ar dori, de fapt, să trăiască în ritmul acestor povești, atât de crude, dar atât de vii. Așa ar vrea să fie viața ei și poate că, sperând să scrie povești de felul ăsta, speră să-și scrie viața pe care
o visează, să o scrie ca și cum ar construi-o, ca și cum ar modela-o, ca și cum ar croșeta-o. Pentru ea, feminismul intersecțional e cadrul în care ne modelăm, colectiv, viețile visate. Iar literatura feministă e un spațiu de libertate și respirație, de suroritate și empatie, vindecare și apartenență. De imaginare și de exprimare politică.

Antologie de teatru feminist intersecțional

Coordonatoare: Mihaela Michailov

Cuprins: Gadjo Dildo, de Compania de teatru rom Giuvlipen; Negreșită, de Carolina Vozian; Anxietăți mileniale, de Ruxandra Simion; #Abuz. Mâine plec acasă, de Adina Lazăr și Adriana Creangă; Fuckultate, de Ioana Chițu, Natalia Graur, Soleială, Ruxandra Simion, Raj; Interior 0, de Lavinia Braniște și Mihaela Michailov; N-a fost războiul nostru, de Mihaela Michailov

„Volumul de față își propune să contribuie la dezvoltarea teatrului feminist intersecțional, reunind texte care s-au axat, asumat, pe un tip de discurs problemati-zator și eliberator, fără să pretindă că aduce în prim-plan o perspectivă exhaustivă.Miza sa este de a crea spațiu discursiv și de a semnala nevoia lărgirii cadrelor de exprimare, pentru ca drama-turgia scrisă de femei și persoane queer, având în centru abordări intersecționale, să se poată consolida și extin-de, să capete din ce în ce mai multă anvergură.” — Mihaela Michailov

Lumile noastre posibile. Antologie de proză speculativă queer-feministă

Coordonatoare: Carolina Vozian

Autoare: Mihaela Drăgan, A., Alina Soare, Ileana Negrea, Lena Aerim, Maria Martelli, Kara Deniz

„Autoarele din Lumile noastre posibile străbat în textele lor viitorul, trecutul, lumile paralele, universurile interioare și exterioare, realitățile terestre sau extraterestre; ele sondează viitorul probabil și aduc energia, inspirația revoluționară în prezent. În prozele lor putem urmări procese de deconstrucție asumată a internalizărilor patriarhale (și legate de literatură, și legate de viața de zi cu zi); astfel, dacă ești o tânără femeie sau persoană non-binară scriitoare, când le citești, nu vei mai simți sufocarea literaturii patriarhale. În Lumile noastre posibile autoarele aduc aerul și creează teren pentru un alt tip de proză, o proză feministă și queer.”— Carolina Vozian

Autoare: Iuliana Lungu, Jasmina Al-Qaisi, Tina Haș, Mihaela Michailov, Alina Soare, Sașa Zare, bianca ela, Alina Purcaru, Veda Popovici, I.M.Clau

Coordonatoare: Medeea Iancu

„Vrînd să iasă din claustrofobia, agorafobia și oprimarea istorică, aceste autoare resping poetica, estetica și educația (literar) patriarhală, creînd astfel posibilitatea nașterii unor subiectivități diverse, a unor direcții și identități feministe, asumate, complexe, care pot construi o literatură mai umană, a tuturor experiențelor, poveștilor și vocilor care au fost sechestrate în conacele (hetero)patriarhilor, pe foile și între copertele literaturii (hetero)patriarhale.” — Medeea Iancu

Al doilea număr al fanzinei Dysnomia, editat de membre ale Cercului de lecturi feministe, a apărut în 2019. Îl puteți descărca urmând linkul de mai sus.

Cercul de lecturi feministe Dysnomia a apărut în ianuarie 2015, ca un spațiu pentru discuții despre teorie și literatură feministă și despre felurile în care acestea se conectează cu viețile noastre. În 2016, membrele Cercului au publicat primul număr al fanzinei cu același nume. Chiar dacă fanzina nu face parte din planul editorial al Editurii pentru Literatură Feministă, ea reprezintă spațiul în care a apărut ideea unei astfel de edituri și poate fi descărcată și de aici.