Povestea ilustrată de Alex Horghidan și scrisă de Elena Aerim, urmărește aventurile Anei, Făt-Frumos, cu al său suflet de voinică și cu a sa inimă de fecior viteaz. Din poveste nu lipsesc nici clarvăzătorii Cai, nici ciufuliții Zmei – și mumele lor –, și nici frumoasa Simziana cu cosițe de aur.
Cuprins: Gadjo Dildo, de Compania de teatru rom Giuvlipen; Negreșită, de Carolina Vozian; Anxietăți mileniale, de Ruxandra Simion; #Abuz. Mâine plec acasă, de Adina Lazăr și Adriana Creangă; Fuckultate, de Ioana Chițu, Natalia Graur, Soleială, Ruxandra Simion, Raj; Interior 0, de Lavinia Braniște și Mihaela Michailov; N-a fost războiul nostru, de Mihaela Michailov
Deși descrie o lume patriarhală în care femeia are o poziție socială inferioară bărbatului, Ion nu este un roman misogin. Dimpotrivă, tratează cu respect și inteligență condiția femeii și analizează cu mare atenție dimensiunile sociale care o determină. Iar acest fapt este cu atât mai admirabil cu cât romanul a fost scris într-o perioadă în care misoginia s-ar fi bucurat de aplauze.
Într-o perioadă în care mișcările pentru emanciparea femeilor fremătau în multe părți ale Europei, acest roman, chiar dacă inovator stilistic și structural, a fost, chiar și pentru epoca lui, unul în esență reacționar.
În desfășurarea nuvelei, Ana este deseori erotizată, în relația cu cei doi bărbați protagoniști Ghiță și Lică, având destinul clasic, de obicei sexist, al personajelor feminine tinere ale căror povești se croiesc erotic-sexual în relație cu personajele masculine principale.
Evenimentul nostru susține literatura scrisă de femei și de persoane queer (fie ea feminină, queer sau de orice gen). Noutatea lui e că autoarele pe care le aduce împreună sunt angajate politic, cu viziuni intersecționale și revoluționare asumate.
Între 15 și 26 octombrie, vă chemăm să urmăriți paginile noastre de Fb și Insta. În fiecare zi avem câte ceva bun pentru revoluție și otrăvitor pentru patriarhat: dezbateri, concert, lecturi înregistrate, videopoeme, spectacole de teatru, poezie sonoră. Toate create și susținute de scriitoare, dramaturge, artiste feministe.
Prin video-comentariile pe care le creăm, ne revendicăm dreptul de a interveni în interpretările literaturii române canonice care până acum au rămas preponderent conservatoare. Majoritatea trec în continuare cu vederea dimensiunile politice și actuale ale cărților din programa școlară obligatorie, și reproduc necritic stereotipuri fără număr. Comentariile video pe care le creăm sunt și pentru… Continue reading „Moromeții” (I), de Marin Preda — un comentariu feminist
Autoare: Mihaela Drăgan, A., Alina Soare, Ileana Negrea, Lena Aerim, Maria Martelli, Kara Deniz. Coordonatoare: Carolina Vozian
Prin video-comentariile pe care le creăm, ne revendicăm dreptul de a interveni în interpretările literaturii române canonice care până acum au rămas preponderent conservatoare. Majoritatea trec în continuare cu vederea dimensiunile politice și actuale ale cărților din programa școlară obligatorie, și reproduc necritic stereotipuri fără număr.
